Poezie, literatură, creație
„Încerc să recreez universul de învățare al elevilor. Iau conținuturile și le trec printr-un filtru creativ, emoțional, inovativ, apoi le pun la dispoziția elevilor, exersându-le, trăindu-le. De fapt, la ora mea de română se trăiește mai mult decât se învață teoretic.”
Întreg universul Petrinei Dobrotă poate fi o sursă de inspirație. Holurile de la etajul doi al Liceului Noica din Sibiu sunt decorate cu planșe, colaje, rochii și tricouri, toate ornate cu poezii. Pe ușa clasei a XI-a Filologie, la care e dirigintă, scrie: „Aici se citește și se (re)creează literar & artistic”. Imediat la intrare, pe peretele din stânga, este o planșă cu câteva versuri ale poetei sibiene Teodora Coman, profesoară MERITO 2021.
„Culoare de creație”, explică Petrina. „Pe unde trecem, noi lăsăm urmele scrisului frumos, ale culorii, ale emoției și arătăm că frumusețea se poate distribui într-un mod cât se poate de agreabil printre tineri.”
E Săptămâna Verde și atelierul de creație cu elevii ei începe cu o poezie. Profesoara, o femeie de 50 de ani care azi poartă o rochie înflorată, le citește cu intonație „Oda a XVIII-a. Sol”, a poetului Alexandru Mușina.
Am supraviețuit. Ca bursucul
Care vede mugurul verde în somn și oftează.
Sîngele știe legea mai bine, iar celula
Comunică direct cu Dumnezeu.
Elevii ascultă absorbiți. Au fost grupați în cinci echipe – jurnaliști, scriitori, artiști, bucătari și decoratori – și urmează să prezinte în fața clasei produsele caracteristice profesiei, cu mesajul de a proteja natura. Poezii, tablouri, colaje din cărți vechi, postere, broșuri, decorațiuni ecologice sau din deșeuri, paste cu pesto și clătite verzi.
În timpul prezentării creațiilor, profesoara le dă sfaturi legate de poziția corpului, de dicție, mimică și gestică. Le reamintește că la facultate vor avea de susținut prezentări în fața colegilor sau poate a unui public numeros, iar acestea sunt elemente de care trebuie să țină cont ca să își prezinte proiectele cu convingere.
Tot cu gândul la facultate îi susține și îi pregătește pe cei care vor să participe la olimpiade – de Limba Română, de Lectură și Abilități de Viață și de Cultură și Spiritualitate, dar și pentru concursuri de creativitate. Pentru că, atunci când vor fi studenți, vor avea nevoie să știe să învețe susținut și structurat.
Petrina a urmat Facultatea de Teologie și Litere la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și spune că a folosit teologia ca modalitate de rafinament spiritual. Imediat după facultate, în 1996, s-a angajat la Liceul Teologic Betania, care, în 2010, s-a comasat cu un liceu și o școală gimnazială și a rezultat Liceul Teoretic „Constantin Noica”. Un an a fost și director adjunct, dar a renunțat pentru că „nu prea poți să scrii rapoarte cu metafore”.
Este profesor–mentor pentru studenții care urmează modul pedagogic și profesori debutanți, astfel că știe cu ce provocări se confruntă aceștia. Iar din dorința de a le fi mai ușor elevilor când termină liceul, face și ateliere de orientare în carieră, în parteneriat cu Universitatea Lucian Blaga din Sibiu și cu consilierul școlar. Îi duce, încă din clasa a IX-a, în vizite la facultăți sau cheamă studenți în școală.
„Profesorii universitari pe care i-am avut au crezut în mine și asta m-a determinat să cred și eu în elevii mei și să-i determin să fie sclipitori acolo unde vor fi. Și, chiar dacă nu sclipesc în fiecare zi, măcar să își amintească că lumina din cunoștințe și emoții e continuă.”
Poezia e una dintre cheile principale ale predării ei. Înainte de orice activitate le citește elevilor o poezie, scriu împreună poeme colective, mănâncă zacuscă, gogoși, clătite și inventează rime.
Citesc poezii în grădina din fața școlii, scriu versuri pe asfalt, scriu versuri pe foi și le împart trecătorilor, ori pe desene și le agață în copaci. Merg împreună la festivaluri de poezie și la lansări de carte.
Însă orele ei nu conțin doar poezie, ci și lectură, benzi desenate, caricaturi, filme, jocuri de rol, teatru, muzică, fotografie, chiar și dans, precum și invitați din afara școlii – scriitori, poeți, eseiști sau studenți. Spune că toate metodele au rolul să îi stimuleze și să îi determine să vină cu plăcere la orele de română.
„Așa construim amintiri calde, pe care le duc cu ei.”
Încă din clasa a IX-a, îi provoacă pe elevi să citească scriitori contemporani, care nu sunt în programa școlară, și îi duce la festivaluri, ca să se obișnuiască cu stilul. Toate cărțile de literatură contemporană pe care le-a cumpărat sau primit în ultimii ani sunt în biblioteca clasei, pentru a le fi la îndemână. Pentru că, spune ea, literatura contemporană presupune receptare, răbdare și acceptare.
Apoi, la clasă, predă o lucrare din literatura clasică, alături de un material contemporan. Astfel, elevii înțeleg dinamica și ajung să compare, de exemplu, un basm al lui Ion Creangă cu un basm al scriitorului sibian Radu Vancu, invitat și el la ore.
„Ne dorim să depășim programa școlară, nu pentru a minimaliza conținuturile din ea, ci pentru a-i determina să fie conectați la realitatea literaturii.”
Petrina a modificat și activitățile administrative ale clasei: trece absenții în catalogul virtual abia când ajunge în cancelarie, iar acele momente de la începutul orei au fost înlocuite cu exerciții de scriere creativă.
Predarea este de fapt un arbore desenat pe tablă, cu multe crengi care au, în loc de frunze, ideile principale. Nu dictează comentarii pentru că simte că se sufocă. Iar evaluarea este de asemenea creativă: elevii trebuie să scrie în cinci minute despre ce au învățat în acea oră, sub forma unui joc de rol. De exemplu, să-și imagineze că Alexandru Lăpușneanu locuiește pe strada lor. Cine ar fi și de ce?
„Încerc să recreez universul de învățare al elevilor. Iau conținuturile și le trec printr-un filtru creativ, emoțional, inovativ, apoi le pun la dispoziția lor, exersându-le, trăindu-le. De fapt, la ora mea de română se trăiește mai mult decât se învață teoretic.”
Crede că un tânăr care a citit, a scris și a creat se deosebește de ceilalți într-un grup, de aceea consideră că rolul profesorului de limba română este să învețe elevii să arate frumusețea prin cuvinte și prin modul lor de a fi.
„Când termină liceul, să fie recunoscuți ca niște oameni frumoși, prin construcția emoțională, dar și prin modul de a vorbi și de a gândi. Să fie oamenii care pun în practică toate gândurile care îi fac fericiți. Și care, dacă nu găsesc oportunitățile, le creează. Și dacă nu găsesc receptori, îi caută și îi reconstruiesc pe cei din jur. Oamenii frumoși au un impact în jurul lor și generează bucurie.”
La ore nu le cere să fie altfel decât simt ei, chiar dacă asta înseamnă să râdă după o poezie dramatică, cum s-a întâmplat azi cu cea a lui Mușina. Băieții din echipa Decoratorilor erau tot o veselie, însă nu i-a sancționat. S-a așezat la masa lor, i-a întrebat de motivul distracției, apoi le-a explicat colegilor că uneori oamenii râd fiindcă sunt obosiți sau emoționați. Mai mult, a atras atenția că unul dintre băieți e singurul care a reținut sugestia de a se îmbrăca în culoarea săptămânii și poartă un tricou verde.
„Acesta este un paradox, dar elevii mă învață să fiu profesor în funcție de nevoile lor”, spune ea. De exemplu, spune că Decoratorii i-au arătat astăzi că aveau nevoie de timp în care să vorbească despre ei, despre emoțiile lor, despre temerile lor, despre particularitățile lor de vârstă.
„Probabil n-o să țineți minte prea multe din romanul Ion sau din acele comentarii extrem de lungi și de obositoare”, a spus la finalul orei. „Dar ce am făcut astăzi sigur va rămâne în memoria voastră afectivă.”
Miercurea, după ore, unii elevi din clasele cărora le predă rămân la Cercul 3PM – un cerc de lectură și scriere creativă. Citesc și scriu împreună – unii poezii, alții proză –, sau fac conexiuni între muzica pe care o ascultă și cărțile citite.
În această miercuri, după prezentarea echipelor, Cercul 3PM a continuat tematica Săptămânii Verzi într-o cafenea. Nouă elevi și profesoara au adus cărți cu coperți verzi, au citit și au scris poezii colective.
Toate metodele pe care le aplică și activitățile pe care le organizează sunt gândite cu un scop clar pentru dezvoltarea elevilor.
„Sper să își formeze stima de sine, să învețe să se auto-valorifice, să pună preț pe pasiunile lor. Pentru că acestea îi vor face să fie niște oameni fericiți oriunde vor merge mai departe, având ca apanaj această construcție emoțională pe care eu încerc să o dezvolt.”
Text de Oana Racheleanu
Editor: Lavinia Gliga
Foto: Doria Drăgușin
Premiu susţinut în 2023 de Grupul City Grill, partener de ospitalitate.
2 Comments
Sunteți o poezie de OM!
De om și dascăl valoros,special,profesionist!
Va admir și va urez sa predați româna și Viata ca o artă,cu același patos!Mereu!
Ce atelier interesant!